Contribuţii la comunitate

În această secţiune aşteptăm contribuţiile voastre. Aceste contribuţii pot include: teme de discutat, sugestii de articole, păreri generale privitoare la blog sau la tipul de conţinut (criticile sunt cele mai folositoare în această privinţă), eventuale nemulţumiri sau sugestii despre cum am putea îmbunătăţi spre atingerea misiunii pe care ne-am stabilit-o.

3 Responses “Contribuţii la comunitate” →

  1. Carmen Dobocan

    29 Noiembrie 2010

    Hei Marius!
    Ma bucur ca am dat, intamplator, de blogul tau pe care l-am citit cu mult interes. Este o tema care ma intereseaza si caruia nu reusesc sa ii gasesc o explicate economica (nu sunt foarte pregatita in domeniul acesta), ci una mai degraba de ordin social. Si ma refer la monopolul privat vs. monopolul de stat. Care este mai eficient intr-o democratie? Si ca sa duc provocarea mai departe, care este mai eficient in Romania, in situatia actuala?
    Astept parerea ta, in cateva randuri, cand ai timp, apoi am sa iti explic perspectiva din care vad eu problema.

    Multumesc!
    Mult spor 🙂

    Răspunde
    • Bună Carmen,
      Mă bucur să ne vede (citim/scriem)!
      Explicaţiile economice sunt în primul rând explicaţii sociale (având în vedere că economia e o ştiinţă socială).
      Legat de problema tipului de monopol, primul lucru la care mă gândesc eu în analiza comportamentului unui actor social (companie, în cazul nostru), este cine deţine controlul şi în ce scop. În cazul monopolului privat, lucrurile funcţionează, cu puţine excepţii, destul de simplu. Unul sau mai mulţi acţionari controlează compania, iar scopul lor este, de cele mai multe ori, maximizarea profitului (sunt notabile excepţiile în care o companie este folosită pentru a servi interesele acţionarului în alte domenii, cum se poate întâmpla cu trusturile media). Dar, în general, monopolul privat funcţionează în sensul maximizării profitului prin practicarea unor preţuri de monopol, defavorabile consumatorului.
      În cazul companiilor de stat, este mult mai greu să determinăm cine controlează companiile respective şi ce fel de interese are. Să luăm exemplul CFR Călători, care se află într-o poziţie de monopol pe piaţa transporturilor feroviare de călători (faptul că există câţiva mici operatori care acţionează acolo unde CFR-ul a renunţat nu afectează poziţia de monopol). CFR Călători înregistrează anual pierderi considerabile (nu ştiu dacă au văzut profit din `90 încoace), deşi statul subvenţionează preţul biletelor de călătorie – cu vreo 60% (ceea ce face ca, la un calcul simplu, să releve preţurile de monopol practicate de CFR). Dacă o companie într-o poziţie de monopol, care practică preţuri de monopol, nu face profit, înseamnă că cel/cei ce o controlează nu sunt interesaţi de acest profit. Cu alte cuvinte, beneficiile aduse din poziţia de monopol sunt distribuite, într-un mod netransparent, altcuiva decât acţionarilor. E posibil ca o companie de stat să acţioneze şi în interesul cetăţenilor? Da, dar doar în măsura în care cetăţenii exercită un control real asupra ei (prin organizaţii cetăţeneşti, prin vot, etc., etc.)
      Şi acum cireaşa de pe tort. Cine face politicile concurenţiale? Statul. Poziţia de monopol a unei companii poate fi înlăturată dacă statul nu face politici anticoncurenţiale pe domeniul respectiv. E mult mai probabil ca statul să susţină politici anticoncurenţiale în beneficiul companiilor de stat decât în cel al companiilor private. Cu alte cuvinte, monopolul de stat e mai rezistent decât cel privat. Atunci când e vizibil că monopolul de stat nu aduce benficii cetăţenilor (şi cazul CFR Călători e emblematic, pentru că taxele şi impozitele colectate de la cetăţeni – şi numite de politicieni într-un mod simpatic, buget – se duc atât pe subvenţionarea preţului biletelor, cât şi pe plata pierderilor înregistrate de companie), monopolul privat este preferabil, tocmai pentru că el este mai puţin durabil (apariţia concurenţei este mult mai probabilă, dacă statul nu intervine prin politici anticoncurenţiale).
      După cum era de aşteptat, afluxul de „dacă”, „cu excepţia”, pune destule variabile în răspunsul meu. Complexitatea situaţiei o impune şi de asta nu pot să generalizez o concluzie clară. Dacă mergem pe probabilitate, în situaţia actuală, un monopol de stat este mai eficient (din perspectiva celor ce controlează compania) şi mai costisitor (din perspectiva cetăţenilor).

      Scuze că nu am respectat limita de spaţiu, dar un răspuns prea scurt risca să rămână dogmatic şi să nu evidenţieze toate acele variabile, fără de care concluzia era dogmatică şi total inaplicabilă altor situaţii. Acum pune şi tu armele pe masă!

      Răspunde
  2. tinere, trebuie sa fi vazut, dar totusi, mai da cu ochiu o tura… http://www.realitatea.net/sondaj-csci-psd-pe-primul-loc-in-preferintele-electoratului_790136.html

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: